Cimitirul copiilor daci de la Hunedoara

Zeci de morminte de copii, care datau din vremea dacilor, constituie una dintre cele mai ciudate descoperiri arheologice din zona Hunedoarei. Necropola antică s-a aflat în vecinătatea Castelului Corvinilor, un loc în care în urmă cu două milenii exista o aşezare dacică.

Unul dintre cele mai misterioase situri arheologice din zona Hunedoarei se află în vecinătatea Castelului Corvinilor şi a fost cercetat în anii 2000 de arheologii din SIbiu, Hunedoara şi Brăila. Aici au fost descoperite peste 30 de morminte, în care se aflau rămăşiţele a peste 50 de defuncţi, majoritatea copii.

Mormintele dacice de copii se aflau în stare bună de conservare, iar dintre depuneri patru erau rămăşiţe ale unor cadavre incinerate şi 48 ale unor persoane înhumate. Potrivit arheologilor, 35 dintre resturile umane aparţineau unor copii cu vârste mai mici de şapte ani, iar dintre acestea 20 erau mai mici de un an. Mormintele sunt datate în jurul secolului I d. Hr., într-o vreme în care în zona Hunedoarei exista o aşezare dacică, potrivit arheologilor.

Podoabele morţilor

„Cel mai bogat mormânt, poate de bebeluş, are şi cel mai variat inventar: un vârf de lance, un vârf de săgeată, un cuţit curb, două verigi, o mărgică, două piese din os decorate, două cupe de fructiere fragmentare şi, probabil, un denar de la Traian”, se arată în „Cronica cercetărilor arheologice din România”, potrivit arheologilor coordonaţi de Sabin Adrian Luca. Unul dintre morminte era descris astfel, de arheologi: „defunctul, un copil mic (L schelet = 88 cm), se afla pe o lentilă subţire de pământ de culoare brun-cenuşie, ce suprapunea stânca nativă. Defunctul, aşezat în pantă, pe lângă o ridicătură de stâncă, a fost depus pe stânga, cu faţa spre E, cu picioarele paralele, dar flexate de la genunchi, cu mâinile îndoite de la cot şi cu palmele aşezate pe bazin; oasele craniului sunt tasate, bazinul era bine conservat, dar părţile terminale ale picioarelor lipseau din vechime”, se arată în raportul publicat în „Cronica cercetărilor arheologice din România”, în urma săpăturilor din 2001 – 2002, coordonate de Sabin Adrian luca. Picioarele pruncului ar fi fost tăiate, iar o fibulă din bronz a fost găsită sub clavicula umărului stâng.

Misterul necropolei

Potrivit arheologilor, descoperirea necropolei din grădina Castelului Corvinilor a confirmat importanţa acestui sit atât pentru civilizaţia şi viaţa spirituală a dacilor, cât şi pentru îmbogăţirea patrimoniului muzeal cu piese valoroase. „Situl se compune, de fapt, din trei zone, cu descoperiri atât din perioada Basarabi (secolele VIII – VII î.Hr.), cât şi din cea dacică, situate într-un perimetru de circa 700 – 800 metri, dar aflate pe forme diferite de relief: aşezarea pe Dealul Sânpetru, înhumări rituale pe platoul din Grădina Castelului şi zona cu gropi, unele rituale, pe terasa râului Zlaşti. Ni se oferă, astfel, o şansă rară de a cunoaşte viaţa unor comunităţi pe multiple planuri, de la activităţile de zi cu zi până la cele care privesc viaţa spirituală”, informau arheologii, în „Cronica cercetarilor arheologice din România”.

Cadavre acoperite cu dolomită

Cadavrele copiilor au fost înhumate fără a fi săpate gropi, ci doar au fost depuse în găurile din solul accidentat şi acoperite cu pământ. „Observaţiile de până acum indică faptul că înhumările de copii s-au făcut în acest strat de dolomită sfărâmată, ele fiind apoi acoperite tot cu rocă spartă. Întrucât nu există suprapuneri şi nici întretăieri între aceste înhumări, fie ele s-au făcut într-un interval foarte scurt, fie au existat anumite semne la suprafaţă”, se arată în „Cronica cercetarilor arheologice din România”.

La săpături au participat Sabin Adrian Luca – responsabil (Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu), Valeriu Sîrbu (Muzeul Brăila), Cristian Roman, Dragoş Diaconescu, Nicolae Cerişer (Muzeul Castelului Corvinilor Hunedoara) şi Silviu Purece (Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu). În unele cazuri s-a putut stabili sexul celor înhumaţi, prin metode antropologice: existenţa unor piese tipic feminine, cercei sau mărgele. Necropola prezintă o importanţă ridicată, relata arheologul Sorin Tincu, director al Muzeului de Istorie, Arheologie şi Etnografie din Hunedoara, pentru că arată ambele moduri în care dacii îşi înhumau defuncţii: cel ce presupunea incinerarea cadavrelor şi cel al îngropării lor fără a mai fi arse.

Războinicii daci

Tot în vecinătatea Castelului Covinilor au fost descoperite mormintele unor războinici daci, incineraţi şi înhumaţi alături de armele lor. Într-unul dintre morminte se afla o urnă cu cenuşă, îngropată alături de sica (pumnalul dacic) şi lancea defunctului. Istoricii susţin că zona vechii cetăţi dacice la poalele căreia ar fi fost ridicat Castelul Corvinilor a avut un rol strategic. Pe valea Zlaştiului şi a Govâjdiei şi în Munţii Poiana Ruscăi au fost exploatata încă din Antichitate zăcămintele de fier, iar localnicii care au prosperat de pe urma lor, aveau tot interesul în a le apăra. “Pe Dealul Sânpetru s-a aflat un important centru dacic, în jurul căruia „pivotau” alte comunităţi. Dată fiind bogăţia şi necesitatea protejării bogatelor minereuri de fier este de aşteptat şi descoperirea unor cetăţi dacice în zonă.

Sfârşitul locuirii pe Dealul Sânpetru şi încetarea practicării ritualurilor sacre din Grădina Castelului au avut loc, foarte probabil, cu prilejul războaielor daco-romane şi a instalării trupelor romane în zonă. Construcţia romană de pe Dealul Sânpetru şi inventarul descoperit în ea sunt dovezi concludente despre instalarea unor trupe romane acolo, acestea sesizând importanţa strategică a platoului în depresiunea Hunedoara”, se arată în lucrarea „Vestigiile dacice de la Hunedoara”, editată în 2007 de Biblioteca Brukenthal, în urma cercetărilor efectuate de Valeriu Sîrbu, Sabin Adrian Luca, Cristian Roman, Silviu Purece, Dragoş Diaconescu şi Nicolae Cerişer.

adevarul.ro